2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OLEIÁ vb. I v. uleia.

ULEIÁ, uleiez, vb. I. Tranz. (Rar) A unge, a îmbiba, a impregna cu ulei2; a oloi3. [Pr.: -le-ia. – Var.: (reg.) oleiá vb. I] – Din ulei2.

uleia vt [At: LB / V: olei, ol~, ulei / Pzi: ~iez / E: ulei2] A unge cu ulei Si: (reg) a oloi3.

ULEIÁ, uleiez, vb. I. Tranz. (Rar) A unge, a îmbiba, a impregna cu ulei2; a oloi3. [Pr.: -le-ia.Var.: (reg.) oleiá vb. I.] – Din ulei2.

ULEIÁ, uleiez, vb. I. Tranz. A unge cu ulei; a îmbiba, a impregna cu ulei.

A ULEIÁ ~iéz tranz. 1) tehn. rar (materiale tehnice) A îmbiba cu ulei (pentru a face mai elastic sau mai moale). 2) A unge cu ulei. ~ tigaia. 3) pop. A murdări cu ulei. A-și ~ rochia. /Din ulei


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

uleiá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 uleiáză, 1 pl. uleiém; conj. prez. 3 să uleiéze; ger. uleínd

uleiá vb. (sil. -le-ia), ind. prez. 1 sg. uleiéz, 3 sg. și pl. uleiáză, 1 pl. uleiém (sil. -le-iem); conj. prez. 3 sg. și pl. uleiéze; ger. uleínd

Intrare: oleiere
oleiere infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oleiere
  • oleierea
plural
  • oleieri
  • oleierile
genitiv-dativ singular
  • oleieri
  • oleierii
plural
  • oleieri
  • oleierilor
vocativ singular
plural
Intrare: uleia
  • silabație: u-le-ia
verb (VT213)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • uleia
  • uleiere
  • uleiat
  • uleiatu‑
  • uleind
  • uleindu‑
singular plural
  • uleia
  • uleiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • uleiez
(să)
  • uleiez
  • uleiam
  • uleiai
  • uleiasem
a II-a (tu)
  • uleiezi
(să)
  • uleiezi
  • uleiai
  • uleiași
  • uleiaseși
a III-a (el, ea)
  • uleia
(să)
  • uleieze
  • uleia
  • uleie
  • uleiase
plural I (noi)
  • uleiem
(să)
  • uleiem
  • uleiam
  • uleiarăm
  • uleiaserăm
  • uleiasem
a II-a (voi)
  • uleiați
(să)
  • uleiați
  • uleiați
  • uleiarăți
  • uleiaserăți
  • uleiaseți
a III-a (ei, ele)
  • uleia
(să)
  • uleieze
  • uleiau
  • uleia
  • uleiaseră
verb (VT213)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oleia
  • oleiere
  • oleiat
  • oleiatu‑
  • oleind
  • oleindu‑
singular plural
  • oleia
  • oleiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • oleiez
(să)
  • oleiez
  • oleiam
  • oleiai
  • oleiasem
a II-a (tu)
  • oleiezi
(să)
  • oleiezi
  • oleiai
  • oleiași
  • oleiaseși
a III-a (el, ea)
  • oleia
(să)
  • oleieze
  • oleia
  • oleie
  • oleiase
plural I (noi)
  • oleiem
(să)
  • oleiem
  • oleiam
  • oleiarăm
  • oleiaserăm
  • oleiasem
a II-a (voi)
  • oleiați
(să)
  • oleiați
  • oleiați
  • oleiarăți
  • oleiaserăți
  • oleiaseți
a III-a (ei, ele)
  • oleia
(să)
  • oleieze
  • oleiau
  • oleia
  • oleiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

uleia oleia

etimologie: