opțiuni
  • info

2 intrări

17 definiții

din care

Explicative DEX

OLEIAT, -Ă adj. v. uleiat.

OLEIAT, -Ă adj. v. uleiat.

oleiat, ~ă a vz uleiat

OLEIA vb. I v. uleia.

OLEIA vb. I v. uleia.

ULEIA, uleiez, vb. I. Tranz. (Rar) A unge, a îmbiba, a impregna cu ulei2; a oloi3. [Pr.: -le-ia. – Var.: (reg.) oleia vb. I] – Din ulei2.

ULEIAT, -Ă, uleiați, -te, adj. Uns, impregnat de ulei2. [Pr.: -le-iat. – Var.: oleiat, -ă adj.] – V. uleia.

oleia v vz uleia

ulei4 v vz uleia

uleia vt [At: LB / V: olei, ol~, ulei / Pzi: ~iez / E: ulei2] A unge cu ulei Si: (reg) a oloi3.

uleiat, ~ă a [At: JARNÎK – BÎRSEANU, D. 432 / V: (reg) ol~ / Pl: ~ați, ~e / E: uleia] Uns sau gătit cu ulei2 (1) Si: (reg) oloiat.

ULEIA, uleiez, vb. I. Tranz. (Rar) A unge, a îmbiba, a impregna cu ulei2; a oloi3. [Pr.: -le-ia. – Var.: (reg.) oleia vb. I.] – Din ulei2.

ULEIAT, -Ă, uleiați, -te, adj. Uns, impregnat de ulei2. [Pr.: -le-iat] – V. uleia.

ULEIA, uleiez, vb. I. Tranz. A unge cu ulei; a îmbiba, a impregna cu ulei.

ULEIAT, -Ă, uleiați, -te, adj. (Și în forma oleiat) Gătit, prăjit, fiert în ulei. Ferește-mă, drăguț doamne, De mazăre oleiată. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 432. – Variantă: (regional) oleiat, -ă adj.

A ULEIA ~iez tranz. 1) tehn. rar (materiale tehnice) A îmbiba cu ulei (pentru a face mai elastic sau mai moale). 2) A unge cu ulei. ~ tigaia. 3) pop. A murdări cu ulei. A-și ~ rochia. /Din ulei

Ortografice DOOM

uleia (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. uleiez, 3 uleiază, 1 pl. uleiem; conj. prez. 1 sg. să uleiez, 3 să uleieze; ger. uleind

uleia (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 uleiază, 1 pl. uleiem; conj. prez. 3 să uleieze; ger. uleind

uleia vb. (sil. -le-ia), ind. prez. 1 sg. uleiez, 3 sg. și pl. uleiază, 1 pl. uleiem (sil. -le-iem); conj. prez. 3 sg. și pl. uleieze; ger. uleind

Intrare: uleia
  • silabație: u-le-ia info
verb (VT213)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • uleia
  • uleiere
  • uleiat
  • uleiatu‑
  • uleind
  • uleindu‑
 singular plural
  • uleiază
  • uleiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • uleiez
 (să)
  • uleiez
  • uleiam
  • uleiai
  • uleiasem
a II-a (tu)
  • uleiezi
 (să)
  • uleiezi
  • uleiai
  • uleiași
  • uleiaseși
a III-a (el, ea)
  • uleiază
 (să)
  • uleieze
  • uleia
  • uleie
  • uleiase
plural I (noi)
  • uleiem
 (să)
  • uleiem
  • uleiam
  • uleiarăm
  • uleiaserăm
  • uleiasem
a II-a (voi)
  • uleiați
 (să)
  • uleiați
  • uleiați
  • uleiarăți
  • uleiaserăți
  • uleiaseți
a III-a (ei, ele)
  • uleiază
 (să)
  • uleieze
  • uleiau
  • uleiară
  • uleiaseră
verb (VT213)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oleia
  • oleiere
  • oleiat
  • oleiatu‑
  • oleind
  • oleindu‑
 singular plural
  • oleiază
  • oleiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • oleiez
 (să)
  • oleiez
  • oleiam
  • oleiai
  • oleiasem
a II-a (tu)
  • oleiezi
 (să)
  • oleiezi
  • oleiai
  • oleiași
  • oleiaseși
a III-a (el, ea)
  • oleiază
 (să)
  • oleieze
  • oleia
  • oleie
  • oleiase
plural I (noi)
  • oleiem
 (să)
  • oleiem
  • oleiam
  • oleiarăm
  • oleiaserăm
  • oleiasem
a II-a (voi)
  • oleiați
 (să)
  • oleiați
  • oleiați
  • oleiarăți
  • oleiaserăți
  • oleiaseți
a III-a (ei, ele)
  • oleiază
 (să)
  • oleieze
  • oleiau
  • oleiară
  • oleiaseră
Intrare: uleiat
uleiat adjectiv
  • silabație: u-le-iat info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uleiat
  • uleiatul
  • uleiatu‑
  • uleiată
  • uleiata
plural
  • uleiați
  • uleiații
  • uleiate
  • uleiatele
genitiv-dativ singular
  • uleiat
  • uleiatului
  • uleiate
  • uleiatei
plural
  • uleiați
  • uleiaților
  • uleiate
  • uleiatelor
vocativ singular — —
plural — —
oleiat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oleiat
  • oleiatul
  • oleiatu‑
  • oleiată
  • oleiata
plural
  • oleiați
  • oleiații
  • oleiate
  • oleiatele
genitiv-dativ singular
  • oleiat
  • oleiatului
  • oleiate
  • oleiatei
plural
  • oleiați
  • oleiaților
  • oleiate
  • oleiatelor
vocativ singular — —
plural — —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

uleia, uleiezverb

  • 1. rar A unge, a îmbiba, a impregna cu ulei (1.); a oloi (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: oloi
  • 2. A murdări cu ulei (1.). NODEX
    • format_quote A-și uleia rochia. NODEX
etimologie:

uleiat, uleiatăadjectiv

  • 1. Uns, impregnat de ulei (1.). DEX '09 DEX '98
  • 2. Gătit, prăjit, fiert în ulei. DLRLC
    • format_quote Ferește-mă, drăguț doamne, De mazăre oleiată. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 432. DLRLC
etimologie:
  • vezi uleia DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.