OIDIUM s. n. 1. Nume dat unui stadiu al ciupercilor parazite din familia erisifaceelor, care formează pete cenușii-fumurii pe suprafața organelor plantelor atacate. 2. Boală a viței-de-vie și a altor plante de cultură provocată de aceste ciuperci; făinare. [Pr.: -di-um] – Din fr. oïdium.

oidium sns [At: CADE / P: o-i-di-um / E: fr oïdium] 1 Ciuperci parazite care formează pete cenușii pe suprafața plantelor parazitate. 2 Boală a viței de vie și a altor plante de cultură produsă de oidium (1).

OIDIUM s. n. 1. Nume dat unui stadiu al ciupercilor parazite, care formează pete cenușii-fumurii pe suprafața organelor plantelor atacate. 2. Boală a viței de vie și a altor plante de cultură provocată de aceste ciuperci; făinare. [Pr.: -di-um] – Din fr. oïdium.

OIDIUM s. n. 1. Nume dat ciupercilor parazite care formează pete cenușii-fumurii pe suprafața organelor plantelor atacate. 2. Boală a viței de vie și a altor plante de cultură, produsă de aceste ciuperci. Pronunțat: o-i-di-um.

OIDIUM s.n. (Biol.) 1. Nume dat unor ciuperci parazite care atacă, mai ales în anii ploioși, organele verzi ale plantelor, în special ale viței de vie. 2. Boală a plantelor produsă de aceste ciuperci. [Pron. -o-i-di-um. / < fr. oïdium].

OIDIUM s. n. 1. ciupercă parazită care atacă, în anii ploioși, organele verzi ale plantelor, ale viței de vie, producând pete cenușii-fumurii. 2. boală a plantelor produsă de această ciupercă. (< fr. oïdium)

OIDIUM n. 1) Stadiu de dezvoltare a unor ciuperci parazite, când sporii, care asigură înmulțirea lor, formează pe organele plantelor atacate un strat făinos, cenușiu. 2) Boală, mai ales a viței de vie, provocată de acești spori; făinare. [Sil. -di-um-] /<fr. oïdium

*oídium n. (format de botaniștĭ d. vgr. oïdion, oușor, d. oón, oŭ). Bot. Un fel de cĭupercă microscopică care atacă vița de vie. Boala produsă de această cĭupercă și care se înlătură pin pucĭoasă.

uidum² sns vz oidium

oidium (desp. -di-um) s. n.

oidium (-di-um) s. n.

oidium s. n. (sil. -di-um)

OIDIUM s. v. făinare.

OIDIUM s. (FITOPATOLOGIE) făinare. (~ viței de vie.)