2 intrări
9 definiții
Explicative DEX
OFERTANT, -Ă, ofertanți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care face o ofertă. – Oferta + suf. -ant.
OFERTANT, -Ă, ofertanți, -te, adj., s. m. și f. (Persoană) care face o ofertă. – Oferta + suf. -ant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
ofertant sm [At: SADOVEANU, O. IX, 324 / Pl: ~nți / E: oferta + -ant] Persoană care face o ofertă (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OFERTANT, -Ă, ofertanți, -te, adj. Care face o ofertă. Întreprindere ofertantă, (Substantivat) Dintr-o concurență de prețuri, n-avem decît de cîștigat. în afară dacă nu cumva ofertanții nu cad între dînșii la înțelegere. C. PETRESCU, R. DR. 211.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OFERTANT, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care propune, care face o ofertă. [< ofertă + -ant, cf. it. offerente].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OFERTANT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care face o ofertă (1). (< ofertă + -ant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
OFERTANT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care face o ofertă. /ofertă + suf. ~ant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
ofertant adj. m., s. m., pl. ofertanți; adj. f., s. f. ofertantă, pl. ofertante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ofertant adj. m., s. m., pl. ofertanți; adj. f., s. f. ofertantă, pl. ofertante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ofertant adj. m., s. m., pl. ofertanți; f. sg. ofertantă, pl. ofertante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
ofertant, ofertanțisubstantiv masculin ofertantă, ofertantesubstantiv feminin ofertant, ofertantăadjectiv
- 1. (Persoană) care face o ofertă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Întreprindere ofertantă. DLRLC
- Dintr-o concurență de prețuri, n-avem decît de cîștigat. în afară dacă nu cumva ofertanții nu cad între dînșii la înțelegere. C. PETRESCU, R. DR. 211. DLRLC
-
etimologie:
- Oferta + -ant. DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.