6 definiții pentru odontometru


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ODONTOMÉTRU, odontometre, s. n. Mic instrument din metal, celuloid, material plastic sau carton, care servește la măsurarea dantelurii unei mărci poștale. – Din fr. odontomètre, germ. Odontometer.

ODONTOMÉTRU, odontometre, s. n. Mic instrument din metal, celuloid, material plastic sau carton, care servește la măsurarea dantelurii unei mărci poștale. – Din fr. odontomètre, germ. Odontometer.

odontometru sn [At: DN3 / Pl: ~re / E: fr odontomètre, ger Odontometer] Mic instrument din metal, celuloid, material plastic sau carton, care servește la măsurarea dantelurii unei mărci poștale.

ODONTOMÉTRU s.n. Mic instrument din metal, din celuloid sau din carton, care servește la măsurarea dantelurii mărcilor poștale. [< fr. odontomètre].

ODONTOMÉTRU s. n. mic instrument pentru măsurarea dantelurii mărcilor poștale. (< fr. odontomètre)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

odontométru (-me-tru) s. n., art. odontométrul; pl. odontométre

odontométru s. n. (sil. -tru), art. odontométrul; pl. odontométre

Intrare: odontometru
odontometru substantiv neutru
  • silabație: -me-tru info
substantiv neutru (N37)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • odontometru
  • odontometrul
  • odontometru‑
plural
  • odontometre
  • odontometrele
genitiv-dativ singular
  • odontometru
  • odontometrului
plural
  • odontometre
  • odontometrelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

odontometru

  • 1. Mic instrument din metal, celuloid, material plastic sau carton, care servește la măsurarea dantelurii unei mărci poștale.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: