odabaș sm [At: AXINTE URICARIUL, ap. LET. II, 164/31 / V: (îrg) ~ă, odob~, odobașă / Pl: ~i / E: tc odabasi] (Tcî) 1 Comandant al unei companii de ieniceri. 2-3 (Pex) Căpitan (de seimeni sau) de arnăuți. 4 Șef al lipcanilor.

odabáș, V. odobaș.

bostangilar-odobașa sm [At: DA / Pl: ~și / E: cf tc bostangy] (Trm) Reprezentantul lui bostangi-bașa pe lângă marele vizir.

odabașă sm vz odabaș

odobaș sm vz odabaș

odobașă sm vz odabaș

odobáș și -áșă m., pl. șĭ (din maĭ vechĭu odabuș, d. turc. oda-bașy. V. odaĭe și baș-). Vechĭ. Șef de companie (căpitan) la Turcĭ. Căpitan de seĭmenĭ saŭ de arnăuțĭ la Românĭ.

ODOBÁȘ s. m. (în sec. 17-18, în Țara Românească și în Moldova) Grad militar inferior căpitanului.

odabaș, odabași, s.m. (înv.) căpitan.

odobaș, -ă, odobași, s.m. (înv.) șef de companie; căpitan.