2 intrări
11 definiții

Explicative DEX

OCULTISTIC, -Ă, ocultistici, -ce, adj., s. f. (Rar) 1. Adj. Ocult (1). 2. S. f. Ocultism. – Ocult + suf. -istic.

OCULTISTIC, -Ă, ocultistici, -ce, adj., s. f. (Rar) 1. Adj. Ocult (1). 2. S. f. Ocultism. – Ocult + suf. -istic.

ocultistic, ~ă [At: CĂLINESCU, S. 232 / Pl: ~ici, ~ice / E: ocult + -istic] (Crp). 1-3 a Ocult (1-3). 5-6[1] sf Ocultism (1-2).

  1. Numerotare incorectă a sensurilor: 5-6 după 3 LauraGellner

OCULTISTIC, -Ă adj. Referitor la ocultism. [< it. occultistico].

OCULTISTICĂ s.f. Ocultism. [Cf. it. occultistica].

Ortografice DOOM

ocultistic (rar) adj. m., pl. ocultistici; f. ocultistică, pl. ocultistice

ocultistică s. f., g.-d. art. ocultisticii

ocultistic (rar) adj. m., pl. ocultistici; f. ocultistică, pl. ocultistice

ocultistică s. f., g.-d. art. ocultisticii

ocultistic adj. m., pl. ocultistici; f. sg. ocultistică, pl. ocultistice

ocultistică s. f., g.-d. art. ocultisticii

Tezaur

OCULTÍSTIC, -Ă adj., s. f. (Creație personală) 1. adj. Ocult (1). Își vînduse cea mai mare parte din piesele arheologice și chiar cărțile mai puțin importante, păstrînd însă anumite opere și ediții rare, la care ținea, printre care operele ocultistice dominau. CĂLINESCU, S. 232. 2. s. f. Ocultism. Nu credea în ocultistică, dar nu credea totdeodată nici în raționamentele asupra evenimentelor cîtă vreme nu se confirmau. id. ib. 399. – PI.: (adj.) ocultistici, -e.Ocult + suf. -istic.

Intrare: ocultistic
ocultistic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ocultistic
  • ocultisticul
  • ocultisticu‑
  • ocultistică
  • ocultistica
plural
  • ocultistici
  • ocultisticii
  • ocultistice
  • ocultisticele
genitiv-dativ singular
  • ocultistic
  • ocultisticului
  • ocultistice
  • ocultisticei
plural
  • ocultistici
  • ocultisticilor
  • ocultistice
  • ocultisticelor
vocativ singular
plural
Intrare: ocultistică
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ocultistică
  • ocultistica
plural
genitiv-dativ singular
  • ocultistici
  • ocultisticii
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ocultistic, ocultisticăadjectiv

etimologie:
  • Ocult + -istic. DEX '09 DEX '98

ocultisticăsubstantiv feminin

etimologie:
  • Ocult + -istic. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.