2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ocultațiune sf vz ocultație

OCULTAȚIÚNE s.f. v. ocultație.

OCULTÁȚIE, ocultații, s. f. 1. Eclipsare temporară a unui astru datorată interpunerii între el și observator de pe Pământ a unui alt corp ceresc. 2. (Mar.) Acoperire temporară a luminii unui far prin interpunerea unui ecran. ♦ (În sintagma) Lumină de ocultație = lumină intermitentă (a farului, a geamandurii). – Din fr. occultation.

ocultație sf [At: DRĂGHICEANU, C. 4 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr occultation] Interpunere temporară a unui astru opac între un astru luminos și un observator.

OCULTÁȚIE, ocultații, s. f. 1. Dispariție temporară a unui astru datorită interpunerii între el și observator a unui alt corp ceresc. 2. (Mar.) Acoperire temporară a luminii unui far prin interpunerea unui ecran. ♦ (În sintagma) Lumină de ocultație = lumină intermitentă (a farului, a geamandurii). – Din fr. occultation.

OCULTÁȚIE, ocultații, s. f. Interpunere a unui astru opac între un astru și un observator. Eclipsele totale de soare sînt ocultații provocate prin interpunerea lunii între soare și pămînt.

OCULTÁȚIE s.f. 1. Eclipsare temporară a unui astru, datorită interpunerii unui alt astru între acesta și observator. 2. (Mar.) Acoperirea temporară a luminii unui far prin interpunerea unui ecran. [Gen. -iei, var. ocultațiune s.f. / < fr. occultation, lat. occultatio].

OCULTÁȚIE s. f. 1. eclipsare temporară a unui astru datorită interpunerii unui alt astru între acesta și observator. 2. dispariție a ceva; disimilare. ◊ (mar.) acoperirea temporară a luminii unui far prin interpunerea unui ecran. (< fr. occultation, lat. occultatio)

OCULTÁȚIE ~i f. Dispariție temporară a unui astru din câmpul de observație, cauzată de trecerea între el și observator a unui alt corp ceresc. /<fr. occultation


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ocultáție (-ți-e) s. f., art. ocultáția (-ți-a), g.-d. art. ocultáției; pl. ocultáții, art. ocultáțiile (-ți-i-)

ocultáție s.f. (sil. -ți-e), art. ocultáția (sil. -ți-a), g.-d. art. ocultáției; pl. ocultáții, art. ocultáțiile (sil. -ți-i-)

Intrare: ocultațiune
ocultațiune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ocultație
ocultație substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ocultație
  • ocultația
plural
  • ocultații
  • ocultațiile
genitiv-dativ singular
  • ocultații
  • ocultației
plural
  • ocultații
  • ocultațiilor
vocativ singular
plural
ocultațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ocultațiune
  • ocultațiunea
plural
  • ocultațiuni
  • ocultațiunile
genitiv-dativ singular
  • ocultațiuni
  • ocultațiunii
plural
  • ocultațiuni
  • ocultațiunilor
vocativ singular
plural

ocultație ocultațiune

  • 1. Eclipsare temporară a unui astru datorată interpunerii între el și observator de pe Pământ a unui alt corp ceresc.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Eclipsele totale de soare sînt ocultații provocate prin interpunerea lunii între soare și pămînt.
      surse: DLRLC
  • 2. marină Acoperire temporară a luminii unui far prin interpunerea unui ecran.
    surse: DEX '09 DN
    • 2.1. (în) sintagmă Lumină de ocultație = lumină intermitentă (a farului, a geamandurii).
      surse: DEX '09
  • 3. Dispariție a ceva.
    surse: MDN '00 sinonime: disimilare

etimologie: