obturator sn [At: MARIN, F. 53 / Pl: ~oare / E: fr obturateur] 1 (Teh) Dispozitiv care poate reduce sau opri trecerea unui fluid sau a unor materiale solide mărunte printr-o conductă, a unui fascicul de lumină printr-o deschidere etc. 2 (Îs) ~ fotografic Dispozitiv mecanic montat pe un aparat fotografic, destinat să oprească sau să permită căderea luminii pe placa sau pe filmul fotografic.