Definiția cu ID-ul 1378883:
Tezaur
OBROCEALĂ s. f. (Regional) Înșelare, amăgire; prostire, îmbrobodire, orbire. cf. PAMFILE, J. III, 91. Farmec, vrajă, vrăjitorie. cf. DL, DM. – PI.: obroceli. – Obroci1 + suf. -eală.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Bahnovei Mihaela
- acțiuni