Definiția cu ID-ul 1378475:
Tezaur
OBRINTITURĂ s. f. (Popular) Obrinteală. cf. h XVIII 161. Se unge bolnavul la-ncheituri, pentru că acolo se fac obrintiturile mai des. ȘEZ. VI, 98, cf. XII, 189. Să steie... Junghiurile, Relele, Obrinteturile. PAMFILE, B. 51. – PI.: obrintituri. – Și: (neobișnuit) obrintetură s. f. – Obrinti + suf. -tură.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de Bahnovei Mihaela
- acțiuni