OBREZANIE s. f. (Învechit, în legătură cu practicile de rit mozaic și mahomedan) Circumcizie. Se spămîntară ceia dentru obreazanie credincioșii, cîți venise cu Pătru. CORESI, l. 49/11. Avraam... luasă întăiu aceasta leage, obreazania. VARLAAM, c. 404. Cu obrezanie să va obrezui cel născut al casei tale. BIBLIA (1688),11¹/23, cf. 41²/55. Obrezaniia... iaste la creștini socotită un lucru fără de leage. VarlAam-ioasaf, 144^v/4. ♦ (În religia creștină) Sărbătoare amintind circumcizia lui Iisus Hristos. Caută la... ev[an]g[he]liia obrezaniei. CORESI, ap. BV I, 519/23. Învățătură la obreazaniia domnului nostru lui I[i]sus Hristos. VARLAAM, C. 403, cf. DOSOFTEI, V.S. ianuarie l^r/3. – Și: obreazanie s. f. – Din slavon. обрѣзание.