oblanic sn [At: KLEIN, D. 203 / V: (reg) ~adnic, ~ainic, ~amnic, ~avnic, ~leadnic, ~lednic, oglabn~, oglamn~ / Pl: ~ice / E: srb oglavnik] (Reg) 1 Bucată de pânză răsucită în formă de colac, pe care femeile o pun pe creștet atunci când cară greutăți. 2 Legătură din cârpe. 3 (Reg; îe) Cu ~ la inimă Supărat.