4 definiții pentru obștejitel

Explicative DEX

obștejitel sm [At: DOSOFTEI, V. S. ianuarie 10r/33 / Pl: ~i / E: slv обьщєжитєль] (Slm; îoc anahoret) Călugăr care trăiește într-o chinovie.

obștejítel m., pl. (vsl. obĭštežitelĭ). L. V. Călugăr de mînăstire.

Enciclopedice

obștejitel, obștejiteli s. m. (Înv., în opoziție cu anahoret) Călugăr, monah care trăiește într-o chinovie. – Din sl. obšejitel.

Tezaur

OBȘTEJITEL s. m. (Slavonism, în opoziție cu anahoret) Călugăr, monah care trăiește într-o chinovie. Theodosie... obștejitel și îndreptătoriu pustiei. DOSOFTEI, v. S. ianuarie 10r/33, SCRIBAN, D. – Din slavon. объщежнтедъ.

Intrare: obștejitel
obștejitel substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • obștejitel
  • obștejitelul
  • obștejitelu‑
plural
  • obștejiteli
  • obștejitelii
genitiv-dativ singular
  • obștejitel
  • obștejitelului
plural
  • obștejiteli
  • obștejitelilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)