Definiția cu ID-ul 1379636:

Tezaur

OBȘTEJITEL s. m. (Slavonism, în opoziție cu anahoret) Călugăr, monah care trăiește într-o chinovie. Theodosie... obștejitel și îndreptătoriu pustiei. DOSOFTEI, v. S. ianuarie 10r/33, SCRIBAN, D. – Din slavon. объщежнтедъ.