6 definiții pentru oarecică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OARECÍCĂ s. f. (Reg.) Un lucru oarecare. – Oarece + suf. -ică.

OARECÍCĂ s. f. (Reg.) Un lucru oarecare. – Oarece + suf. -ică.

oareci sf [At: ALECSANDRI, T. 216 / V: (reg) orici / E: oarece + -ică] (Reg) 1 Lucru oarecare Si: orice (1). 2 (În limbajul copiilor) Jucărie.

OARECÍCĂ pron. nehot. (Învechit) Diminutiv al lui oarece. (Substantivat) Rămîi că am să-ți spun o oarecică.... Nu-i nime? Ascultă: cunoști pe domnul Leonaș? ALECSANDRI, T. 216.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

oarecícă (reg.) s. f. (în expr. a spune o ~)

Intrare: oarecică
substantiv feminin (F99)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oareci
  • oarecica
plural
genitiv-dativ singular
  • oarecicăi
plural
vocativ singular
plural

oarecică

  • 1. regional Un lucru oarecare.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • diferențiere pronume nehotărât Diminutiv al lui oarece.
    exemple
    • Rămîi că am să-ți spun o oarecică.... Nu-i nime? Ascultă: cunoști pe domnul Leonaș? ALECSANDRI, T. 216.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Oarece + sufix -ică.
    surse: DEX '98 DEX '09