2 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OȚELÍRE, oțeliri, s. f. Acțiunea de a (se) oțeli și rezultatul ei; fortificare, călire. – V. oțeli.

OȚELÍRE, oțeliri, s. f. Acțiunea de a (se) oțeli și rezultatul ei; fortificare, călire. – V. oțeli.

oțelire sf [At: POLIZU / Pl: ~ri / E: oțeli] 1 Mărire a durității unei suprafețe metalice Si: călire. 2 (Fig) Fortificare.

OȚELÍRE s. f. Acțiunea de a (se) oțeli; călire, fortificare. Istoria făuririi și oțelirii P.C.U.S. este istoria luptei necruțătoare desfășurate de Lenin și bolșevicii uniți în jurul său împotriva oportunismului. LUPTA DE CLASĂ, 1954, nr. 1, 37.

OȚELÍ, oțelesc, vb. IV. 1. Tranz. A mări duritatea unei piese metalice prin călire. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) întări, a (se) fortifica; a (se) căli. 3. Refl. (Reg.) A se ameți de băutură, a se îmbăta. – Din oțel.

OȚELÍ, oțelesc, vb. IV. 1. Tranz. A mări duritatea unei piese metalice prin călire. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) întări, a (se) fortifica; a (se) căli. 3. Refl. (Reg.) A se ameți de băutură, a se îmbăta. – Din oțel.

oțeli [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pzi: ~lesc / E: oțel] 1 vt A mări prin călire duritatea suprafeței unei piese metalice Si: a căli. 2 vt A căptuși un obiect cu oțel. 3 vr A căpăta culoarea gri-albăstruie a oțelului. 4 vt (Fig) A întări. 5 vr (Reg; fig) A se îmbăta. 6 vr (Reg; rar; pcf oțărî) A se supăra. 7 vr (Reg; rar; pcf oțărî) A se înfuria.

OȚELÍ, oțelesc, vb. IV. 1. Tranz. A mări duritatea suprafeței unei piese metalice prin călire; a căli1 Cînd merge să vîneze ursul, el își oțelește vîrful lancei. ODOBESCU, S. III 75. ♦ A îmbrăca, a căptuși (un obiect) cu oțel. ♦ A mări duritatea unei piese prin cimentare. 2. Tranz. Fig. A întări, a fortifica, a căli1 (2). Moldo-romînii aveau la început sau a urma tradițiilor pămîntești, sau a oțeli literatura în prefacerile politicești întîmplate la 1821. RUSSO, O. 63. ◊ Refl. Clasa muncitoare s-a oțelit în lupta dusă împotriva exploatatorilor. 3. Refl. Fig. (Regional) A se ameți cu băutură, a se îmbăta. Umbla plosca de la unul la altul... pînă ce să oțeliră ca tunul. RETEGANUL, P. III 59.

A OȚELÍ ~ésc tranz. 1) (metale sau aliaje metalice) A face dur și rezistent supunând unei operații consecutive de încălzire puternică și de răcire bruscă; a căli. 2) A face să se oțelească. /Din oțel

A SE OȚELÍ mă ~ésc intranz. A deveni puternic și rezistent (prin adaptarea la diverse greutăți); a se căli. /Din oțel

oțelì v. 1. a muia oțelul sau fierul roșu în apă spre a se face mai tare; 2. fig. a întări; 3. fam. a se îmbăta.

oțelésc v. tr. (d. oțel; ceh. oceliti, d. ocel, oțel). Prefac feru în oțel călindu-l. Lipesc oțel la fer: oțelesc o sabie. Fig. Întăresc: îmĭ oțelesc inima și brațu pentru apărarea patriiĭ. V. refl. Mă întăresc: mă oțelesc în luptă. Iron. Beaŭ vin, trag la măsea.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

oțelíre s. f., g.-d. art. oțelírii; pl. oțelíri

oțelíre s. f., g.-d. art. oțelírii; pl. oțelíri

oțelí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. oțelésc, imperf. 3 sg. oțeleá; conj. prez. 3 oțeleáscă

oțelí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. oțelésc, imperf. 3 sg. oțeleá; conj. prez. 3 sg. și pl. oțeleáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OȚELÍRE s. (TEHN.) călire, călit, (pop.) iuțire. (~ fierului.)

OȚELÍRE s. v. fortificare, întărire.

oțelire s. v. FORTIFICARE. ÎNTĂRIRE.

OȚELIRE s. (TEHN.) călire, călit, (pop.) iuțire. (~ fierului.)

OȚELÍ vb. 1. v. căli. 2. a căli, (reg.) a pânzui. (A ~ tăișul unui instrument metalic.)

OȚELÍ vb. v. ameți, chercheli, fortifica, îmbăta, întări, turmenta.

arată toate definițiile

Intrare: oțelire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oțelire
  • oțelirea
plural
  • oțeliri
  • oțelirile
genitiv-dativ singular
  • oțeliri
  • oțelirii
plural
  • oțeliri
  • oțelirilor
vocativ singular
plural
Intrare: oțeli
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oțeli
  • oțelire
  • oțelit
  • oțelitu‑
  • oțelind
  • oțelindu‑
singular plural
  • oțelește
  • oțeliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • oțelesc
(să)
  • oțelesc
  • oțeleam
  • oțelii
  • oțelisem
a II-a (tu)
  • oțelești
(să)
  • oțelești
  • oțeleai
  • oțeliși
  • oțeliseși
a III-a (el, ea)
  • oțelește
(să)
  • oțelească
  • oțelea
  • oțeli
  • oțelise
plural I (noi)
  • oțelim
(să)
  • oțelim
  • oțeleam
  • oțelirăm
  • oțeliserăm
  • oțelisem
a II-a (voi)
  • oțeliți
(să)
  • oțeliți
  • oțeleați
  • oțelirăți
  • oțeliserăți
  • oțeliseți
a III-a (ei, ele)
  • oțelesc
(să)
  • oțelească
  • oțeleau
  • oțeli
  • oțeliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

oțelire

  • 1. Acțiunea de a (se) oțeli și rezultatul ei.
    exemple
    • Istoria făuririi și oțelirii P.C.U.S. este istoria luptei necruțătoare desfășurate de Lenin și bolșevicii uniți în jurul său împotriva oportunismului. LUPTA DE CLASĂ, 1954, nr. 1, 37.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi oțeli
    surse: DEX '98 DEX '09

oțeli

  • 1. tranzitiv A mări duritatea unei piese metalice prin călire.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Cînd merge să vîneze ursul, el își oțelește vîrful lancei. ODOBESCU, S. III 75.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A îmbrăca, a căptuși (un obiect) cu oțel.
      surse: DLRLC
    • 1.2. A mări duritatea unei piese prin cimentare.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv figurat A (se) întări, a (se) fortifica; a (se) căli.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: căli fortifica întări attach_file 2 exemple
    exemple
    • Moldo-romînii aveau la început sau a urma tradițiilor pămîntești, sau a oțeli literatura în prefacerile politicești întîmplate la 1821. RUSSO, O. 63.
      surse: DLRLC
    • Clasa muncitoare s-a oțelit în lupta dusă împotriva exploatatorilor.
      surse: DLRLC
  • 3. reflexiv regional A se ameți de băutură, a se îmbăta.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: îmbăta attach_file un exemplu
    exemple
    • Umbla plosca de la unul la altul... pînă ce să oțeliră ca tunul. RETEGANUL, P. III 59.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • oțel
    surse: DEX '09 DEX '98