năzdrăvan, ~ă a [At: CANTEMIR, HR. 142 / V: (îrg) nezdrav~, nezdravăn, nez~, (reg) nazdraven, naz~, ~drav, ~dravan, ~văn, ~draven / Pl: ~i, ~e / E: ne- + zdravăn] 1-2 smf, a (Pop) (Om) fără minte. 3-4 smf, a (Om) incapabil. 5-6 smf, a (Om) aiurit. 7 a (Reg; d. oameni) Supărăcios. 8 a Arțăgos. 9 a Rău la inimă. 10 a (D. oameni) Care se ține de pozne. 11 a Care provoacă haz prin ceea ce spune sau face Si: ghiduș, glumeț, poznaș. 12 a (D. întâmplări, fapte etc.) Comic. 13 a (D. fapte, întâmplări) Vesel. 14 a (Mtp) Înzestrat cu însușiri supranaturale, având darul de a ști și a povesti ce se va întâmpla Si: (nob) năzdrăvănit, (Olt) nestemnic (2). 15 a Extrem de priceput. 16 a Grozav de frumos, de interesant etc. 17 a Măreț. 18-19 smf, a (Reg) (Om sau animal) mare, puternic și sănătos.