Definiția cu ID-ul 970291:

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

NĂVRAP subst. „prădător”. 1. – b. (16 B IV 65; Cat); -ul t.; Năvrăp/easa t.; -ești s.; -ăscul, T. (17 A V 174; Sd XI). 2. Nevrupescul Savin, mold. 1797. 3. Cu mutarea lui p în t: Năvrat, Drag. (16 B VI 180); Navrat (ib. 194). 4. Cf. sub infl. lui nărav: Năvrav (16 B VI 2).