năut s [At: GCR II, 98/1 / V: (îrg) ~hut, nohot, nohut, (reg) nout, noot / E: tc nuhud, bg нахут, нохут] 1 Plantă din familia leguminoaselor, cu frunze compuse și cu flori izolate, ale cărei semințe, asemănătoare cu boabele de mazăre uscată, sunt comestibile Si: (rar) măzăriche, (pop) mazăre-turcească (Cicer arietinum). 2 (Csc) Semințe de năut (1) folosite de obicei în locul cafelei.