năsărâmb, ~ă [At: ȘINCAI, HR. II, 281/11 / V: ~râmbie sf, nătă~^[1] / Pl: ~i, ~e, (rar, sf) ~uri / E: nct] (Reg) 1 a (D. oameni) Zburdalnic. 2 a Neajutorat. 3 a (D. oameni) Neîndemânatic. 4 a Prost. 5 sf (În legătură cu verbul „a face”) Poznă. 6 sf Prostie. 7 sf Farsă. 8 sf (Pex) Creație literară glumeață. 9 sf (Îe ) A-și face ~ă pe mâncare A refuza mâncarea din cauza unei supărări, a unui necaz. 10 sf (Lpl) Baliverne. 11 sf Obrăznicie. 12 sf Nerușinare. 13 sf Desfrânare. 14 sf (Olt; îf năsărâmbie) Nelegiuire.