Definiția cu ID-ul 1359492:
Tezaur
NĂSTUREA s. f. (Bot.; regional) Năsturel (II 1) (Nasturtium officinale). Cf. bianu, d. s., panțu, pl. – Pl.: nasturele. – Nasture + suf. -ea.
- sursa: DLR - tomul X (2010)
- furnizată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați
- adăugată de dianartemis
- acțiuni