NĂSFIROS, -OĂSĂ adj. (Regional) 1. (Mai ales Olt.) Năzuros (1), mofturos. Cf. i. cr. viii, 316, ciaușanu, v. 182. Năsfiros mai ești dacă nu mănînci ce-ți dau eu. pașca, gl., cf. alr i 1 557/803, 808, mat. dialect. i, 232. 2. Nemulțumit; supărăcios, țîfnos; mînios (I 1). Cf. rev. crit. iii, 162, com. din turnu măgurele, zanne, p. ii, 313. – Pl.: năsfiroși, -oase. – Etimologia necunoscută.