Definiția cu ID-ul 1357783:

Tezaur

NĂGÎRCEA s. m. (Regional) Om prost, tont, nătîng (Mățău-Cîmpulung). Cf. coman, gl. Și: năgîrci s. m. coman, gl. Etimologia necunoscută. Cf. năgîrd, năgîrlău.