Definiția cu ID-ul 1357369:

Tezaur

NĂFÎC interj. (Regional) Cuvînt care sugerează mersul greoi prin noroi sau prin zăpadă (Mățău-Cîmpulung). Cf. coman, gl. Năfîc! năfîc! abia am ieșit din noroi. ib. – Onomatopee.