NUNEASCA s. f. art. Numele unei hore care se joacă la nuntă după cununie; melodie după care se execută această horă. – Nun + suf. -ească.

NUNEASCA s. f. art. Horă care se joacă la nuntă; melodia după care se joacă această horă. Lăutarii încep nuneasca. STANCU, D. 181. Cimpoierul zice nuneasca, iar nuntașii joacă roata împrejur. SEVASTOS, N. 152.

nunească sfa [At: JIPESCU, O. 52 / Pl: ? / E: nun + -ească] (Pop) 1 Dans popular executat de nuni (1) împreună cu mirii și cu ceilalți nuntași, după cununie Si: (reg) nășască Vz alunească. 2 Melodie după care se execută nuneasca (1).

NUNEASCĂ s. f. (De obicei art.) Numele unei hore care se joacă la nuntă după cununie; melodie după care se execută această horă. – Nun + suf. -ească.

NUNEASCĂ f. mai ales art. 1) Horă care se joacă la nuntă după cununie. 2) Melodie după care se execută această horă. /nun + suf. ~ească

nunească f. hora nunilor.

irmilíc m. (turc. irmilik, d. irmi, doŭăzecĭ). O monetă turcească de aur care valora în Moldova cît și icosaru (V. icosar). O horă care se cîntă pin Moldova după masa de cununie și numită și mușama, și pin Muntenia nuneasca.

nuneasca (dans) s. f. art., neart. nunească, g.-d. art. nuneștii

!nuneasca (dans) s. f. art., neart. nunească, g.-d. art. nuneștii

nuneasca s. f. art.

nunească v. hora miresii (2).

NUNEASCA (< nun) s. f. art. Dans popular românesc de tipul horei, jucat la nuntă, cu ritm binar și mișcare moderată, răspândit în Muntenia; melodia corespunzătoare acestui dans; hora miresei.

NUNEASCA s. art. hora miresei, (reg.) nășasca (art.). (~ este un dans popular de nuntă.)

NUNEASCA s. art. hora miresei, (reg.) nășasca (art.). (~ este un dans popular de nuntă.)