4 definiții pentru numerativ
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
numerativ, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr numératif] Care servește la numărat.
NUMERATÍV, -Ă adj. Care servește la numărat. [< fr. numératif].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NUMERATÍV, -Ă adj. care servește la numărat. (< fr. numératif)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
numeratív adj. m., pl. numeratívi; f. sg. numeratívă, pl. numeratíve
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: numerativ
numerativ adjectiv
| adjectiv (A1) Surse flexiune: MDN '08, DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)