4 definiții pentru numerativ
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
numerativ, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: fr numératif] Care servește la numărat.
NUMERATÍV, -Ă adj. Care servește la numărat. [< fr. numératif].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NUMERATÍV, -Ă adj. care servește la numărat. (< fr. numératif)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
numeratív adj. m., pl. numeratívi; f. sg. numeratívă, pl. numeratíve
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: numerativ
numerativ adjectiv
adjectiv (A1) Surse flexiune: MDN '08, DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)