7 definiții pentru nucelă nucel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
NUCÉLĂ, nucele, s. f. Partea centrală din ovulul unei plante fanerogame, în care se găsește sacul embrionar. – Din fr. nucelle.
NUCÉLĂ, nucele, s. f. Partea centrală din ovulul unei plante fanerogame, în care se găsește sacul embrionar. – Din fr. nucelle.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
nucelă sf [At: LM / V: ~el sn / Pl: ~le / E: fr nucelle] Parte centrală a ovulului la plantele fanerogame, în care se află sacul embrionar.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NUCÉLĂ s.f. (Biol.) Partea centrală a ovulului unei plante fanerogame, în care se află sacul embrionar. [< fr. nucelle].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NUCÉLĂ s. f. parte centrală a ovulului unei plante angiosperme. (< fr. nucelle, lat. nucella)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
nucel sn vz nucelă
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
nucélă s. f., g.-d. art. nucélei; pl. nucéle
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
nucélă s. f., g.-d. art. nucélei; pl. nucéle
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
nucelă nucel
- 1. Partea centrală din ovulul unei plante fanerogame, în care se găsește sacul embrionar.surse: DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- limba franceză nucellesurse: DEX '09 DEX '98 DN