NOUTATE, noutăți, s. f. 1. (Numai la sg.) Însușirea de a fi nou. Noutatea întreprinderii poate că-mi va ierta greșalele stilului. NEGRUZZI, S. II 174. 2. Lucru nou, de curînd pus în circulație, de-abia descoperit etc. O librărie ne arată ultimele noutăți literare. STANCU, U.R.S.S. 112. 3. (Mai ales la pl.) Fapt recent și interesant; veste, știre. Cosma Buruiană n-avea nici o noutate să-i comunice. REBREANU, R. II 20. Ce noutăți ați mai aflat astăzi? ALECSANDRI, T. I 74.