NOSTIMADĂ, nostimade, s. f. Lucru sau întîmplare nostimă, glumă nostimă. V. bufonerie. Nu poate să fie decît un vis plin de toate nostimadele. C. PETRESCU, Î. II 258. O să descriu piesa de astă-seară cu nostimadele ei. BASSARABESCU, S. N. 48. Spunea desigur nostimade și ghidușii de-ale lui, căci s-auzeau hohote de rîs. VLAHUȚĂ, O. A. III 46. ◊ Loc. adj. De toată nostimada = foarte nostim, admirabil. Avea o rochiță de toată frumusețea și o pălărioară de toată nostimada. BRĂTESCU-VOINEȘTI, la CADE.