noroios, ~oasă a [At: R. POPESCU, CM I, 443 / V: (îvp) ~năr~ / Pl: ~oși, ~oase / E: noroi¹ + -os] 1 (D. ape) Care conține mult noroi¹ (2). 2 (D. locuri, drumuri, terenuri etc.) Care este acoperit cu un strat de noroi¹ (1) Si: mocirlos. 3 (D. oameni) Care este murdar de noroi¹ (1).

NOROIOS, -OASĂ, noroioși, -oase, adj. Cu noroi, plin de noroi; mînjit cu noroi; mocirlos. Mișcă nervos cizmele noroioase pe covor. DUMITRIU, N. 45. Un biet vînător, bondoc și pîntecos, bălăcind ca vai de dînsul, pe ploaie și pe zloată, într-o luncă noroioasă. ODOBESCU, S. III 157.

NOROIOS ~oasă (~oși, ~oase) Care are (mult) noroi; plin de noroi; acoperit cu noroi; glodos. Trotuar ~. /noroi + suf. ~os

noroios a. plin de noroiu.

noroĭós, -oásă adj. Munt. Plin de noroĭ, gloduros: drum noroĭos.

năroios, ~oasă a vz noroios

noroios adj. m., pl. noroioși; f. noroioasă, pl. noroioase

noroios adj. m., pl. noroioși; f. noroioasă, pl. noroioase

noroios adj. m., pl. noroioși; f. sg. noroioasă, pl. noroioase

NOROIOS adj. mâlos, mlăștinos, mocirlos, nămolos, (înv. și pop.) tinos, (reg.) glodos, gloduros, (prin Maram.) mociros. (Un drum ~.)

NOROIOS adj. mîlos, mlăștinos, mocirlos, nămolos, (înv. și pop.) tinos, (reg.) glodos, gloduros, (prin Maram.) mociros. (Un drum ~.)

VULCAN NOROIOS s. (GEOL.) pâclă, pufnă, salță.

VULCAN NOROIOS s. (GEOL.) pîclă, pufnă, salță.

curgere noroioasă, (engl.= mud flow) sin. lahar.

vulcani noroioși (pl.), (engl.= mud volcano) produse ale emanațiilor de gaze, în general din zăcăminte de petrol sub presiune, care traversând rocile pelitice le îmbibă cu apă de zăcământ. Prin revărsarea noroiului la supr. solului sunt generate forme conice asemănătoare celor vulcanice, în centrul cărora se află „craterul”; înălțimea conului variază între 1 și 8 m, iar diametrul „craterului” are câțiva cm sau dm. V.n. nu sunt legați de o activitate vulcanică propriuzisă, deși pot fi uneori întâlniți în reg. vulcanice active (ex.: Rotorrua din Noua Zeelandă). V.n. se întâlnesc în reg. cu zăcăminte de petrol degradate, aflate aproape de supr. În România, v.n. se cunosc în zona Berca-Arbănași (Valea Buzăului) și la Hășag (jud. Sibiu). Sin. gloduri, ochiuri, pâcle, bolboroase, zalțe. (V.M.)