norocos, ~oasă a [At: HERODOT (1645), 163 / V: (îvp) năr~ / Pl: ~oși, ~oase / E: noroc + -os] 1 (D. oameni) Care are noroc (1) Si: (înv) norocit (1). 2 (D. oameni) Care reușește în tot ceea ce întreprinde Si: (înv) norocit (2). 3 (D. acțiuni ale oamenilor, întâmplări etc.) Care aduce noroc (1) Si: (înv) norocit (3). 4 Care decurge sau se încheie în mod favorabil Si: (înv) norocit (4). 5 (Rar) Fericit. 6 (Rar) Mulțumit.