4 definiții pentru normativism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

normativism sns [At: DN3 / E: fr normativisme] Curent în filozofia contemporană a dreptului, care definește dreptul ca pe o culegere de norme independente de condițiile sociale.

NORMATIVÍSM s.n. Curent în filozofia contemporană a dreptului, care definește dreptul ca o totalitate de norme independente de condițiile sociale. [< fr. normativisme].

NORMATIVÍSM s. n. 1. purism dogmatic, atitudine normativă sistematică. 2. curent în filozofia contemporană care definește dreptul ca o totalitate de norme independente de condițiile sociale. (< fr. normativisme)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: normativism
normativism substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • normativism
  • normativismul
  • normativismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • normativism
  • normativismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)