4 definiții pentru normativism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
normativism sns [At: DN3 / E: fr normativisme] Curent în filozofia contemporană a dreptului, care definește dreptul ca pe o culegere de norme independente de condițiile sociale.
NORMATIVISM s.n. Curent în filozofia contemporană a dreptului, care definește dreptul ca o totalitate de norme independente de condițiile sociale. [< fr. normativisme].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
NORMATIVISM s. n. 1. purism dogmatic, atitudine normativă sistematică. 2. curent în filozofia contemporană care definește dreptul ca o totalitate de norme independente de condițiile sociale. (< fr. normativisme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
normativism s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: normativism
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: MDN '08, DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
normativismsubstantiv neutru
- 1. Curent în filozofia contemporană a dreptului, care definește dreptul ca o totalitate de norme independente de condițiile sociale. DN
- 2. Purism dogmatic, atitudine normativă sistematică. MDN '00
etimologie:
- normativisme DN