9 definiții pentru nonet


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

nonet sn [At: DER / E: fr nonet] 1 Ansamblu de nouă instrumente sau de nouă voci care execută împreună o piesă muzicală. 2 (Pex) Compoziție muzicală scrisă spre a fi executată de un nonet (1).

NONÉT, nonete, s. n. Piesă muzicală pentru nouă instrumente; p. ext. formație care interpretează această piesă. – Din it. nonetto.

NONÉT, nonete, s. n. Formație alcătuită din nouă persoane (instrumentiști sau cântăreți) care execută împreună o compoziție muzicală; p. ext. compoziție muzicală compusă pentru o astfel de formație. – Din it. nonetto.

NONÉT s.n. Ansamblu de nouă instrumente care execută împreună o piesă muzicală; (p. ext.) piesă muzicală clasică, adesea în formă de sonată, compusă pentru un astfel de ansamblu. [< it. nonetto].

NONÉT s. n. formație muzicală din nouă interpreți. ◊ piesă instrumentală scrisă pentru o astfel de formație. (< it. nonetto)

NONÉT ~e n. 1) Ansamblu format din nouă interpreți (instrumentiști sau vocaliști). 2) Compoziție muzicală pentru nouă instrumente sau pentru nouă voci. /<it. nonetto


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

nonet (it. nonetto; fr. nonet; germ. Nonett; engl. nonet) 1. Ansamblu de cam. alcătuit din 9 instr.: vl., violă, vcl., c. bas, fl., ob., cl., fg. și corn. (Ex. „Nonetul ceh”). 2. Lucrare muzicală de cameră scrisă pentru n. (1). Ex.: Sphor, N. op. 31; Nottara, N. pentru suflători și coarde.

Intrare: nonet
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nonet
  • nonetul
  • nonetu‑
plural
  • nonete
  • nonetele
genitiv-dativ singular
  • nonet
  • nonetului
plural
  • nonete
  • nonetelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)