2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NOMOLÍT, -Ă adj. v. nămolit.

NOMOLÍT, -Ă adj. v. nămolit.

NĂMOLÍ, nămolesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) înnămoli. [Var.: (pop.) nomolí vb. IV] – Din nămol.

NĂMOLÍ, nămolesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) înnămoli. [Var.: (pop.) nomolí vb. IV] – Din nămol.

NĂMOLÍT, -Ă, nămoliți, -te, adj. Plin de nămol; împotmolit în nămol. [Var.: (pop.) nomolít, -ă adj.] – V. nămoli.

NOMOLÍ vb. IV v. nămoli.

nămoli [At: (a. 1783) URICARIUL, XVI, 229 / V: (pop) nomoli / Pzi: ~lesc / E: nămol] (Asr) 1-2 vtr A (se) umple de nămol (1) Si: a (se) înnoroi, a (se) întina. 3 vr (D. oameni, animale, vehicule etc.) A rămâne imobilizat în nămol (1) Si: a se îngloda, a se înnămoli, a se împotmoli. 4 vr (Fig) A intra într-o afacere proastă.

nămolit, ~ă a [At: GALAN, B. II, 74 / V: (pop) nomolit / Pl: ~iți, ~e / E: nămoli] (Rar) 1 Plin de nămol (1). 2 (D. oameni, animale, vehicule etc.) Imobilizat în nămol (1).

NĂMOLÍT, -Ă, nămoliți, -te, adj. Plin de nămol; imobilizat în nămol. [Var.: (pop.) nomolít, -ă adj.] – V. nămoli.

nămolì v. a băga în noroiu. V. înnămoli.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nămolí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nămolésc, imperf. 3 sg. nămoleá; conj. prez. 3 nămoleáscă

nămolí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nămolésc, imperf. 3 sg. nămoleá; conj. prez. 3 sg. și pl. nămoleáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NĂMOLÍ vb. v. împotmoli.

NĂMOLÍT adj. v. împotmolit.

NĂMOLI vb. a se împotmoli, a se îngloda, a se înnămoli, a se noroi, (rar) a se înnoroi, (pop.) a se potmoli, (reg.) a se întina. (Căruța s-a ~ în drum.)

NĂMOLIT adj. împotmolit, înglodat, înnămolit, (rar) înnoroit. (Car ~.)

Intrare: nămoli
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nămoli
  • nămolire
  • nămolit
  • nămolitu‑
  • nămolind
  • nămolindu‑
singular plural
  • nămolește
  • nămoliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • nămolesc
(să)
  • nămolesc
  • nămoleam
  • nămolii
  • nămolisem
a II-a (tu)
  • nămolești
(să)
  • nămolești
  • nămoleai
  • nămoliși
  • nămoliseși
a III-a (el, ea)
  • nămolește
(să)
  • nămolească
  • nămolea
  • nămoli
  • nămolise
plural I (noi)
  • nămolim
(să)
  • nămolim
  • nămoleam
  • nămolirăm
  • nămoliserăm
  • nămolisem
a II-a (voi)
  • nămoliți
(să)
  • nămoliți
  • nămoleați
  • nămolirăți
  • nămoliserăți
  • nămoliseți
a III-a (ei, ele)
  • nămolesc
(să)
  • nămolească
  • nămoleau
  • nămoli
  • nămoliseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nomoli
  • nomolire
  • nomolit
  • nomolitu‑
  • nomolind
  • nomolindu‑
singular plural
  • nomolește
  • nomoliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • nomolesc
(să)
  • nomolesc
  • nomoleam
  • nomolii
  • nomolisem
a II-a (tu)
  • nomolești
(să)
  • nomolești
  • nomoleai
  • nomoliși
  • nomoliseși
a III-a (el, ea)
  • nomolește
(să)
  • nomolească
  • nomolea
  • nomoli
  • nomolise
plural I (noi)
  • nomolim
(să)
  • nomolim
  • nomoleam
  • nomolirăm
  • nomoliserăm
  • nomolisem
a II-a (voi)
  • nomoliți
(să)
  • nomoliți
  • nomoleați
  • nomolirăți
  • nomoliserăți
  • nomoliseți
a III-a (ei, ele)
  • nomolesc
(să)
  • nomolească
  • nomoleau
  • nomoli
  • nomoliseră
Intrare: nămolit
nămolit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nămolit
  • nămolitul
  • nămolitu‑
  • nămoli
  • nămolita
plural
  • nămoliți
  • nămoliții
  • nămolite
  • nămolitele
genitiv-dativ singular
  • nămolit
  • nămolitului
  • nămolite
  • nămolitei
plural
  • nămoliți
  • nămoliților
  • nămolite
  • nămolitelor
vocativ singular
plural
nomolit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nomolit
  • nomolitul
  • nomolitu‑
  • nomoli
  • nomolita
plural
  • nomoliți
  • nomoliții
  • nomolite
  • nomolitele
genitiv-dativ singular
  • nomolit
  • nomolitului
  • nomolite
  • nomolitei
plural
  • nomoliți
  • nomoliților
  • nomolite
  • nomolitelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nămolit nomolit

etimologie:

  • vezi nămoli
    surse: DEX '98 DEX '09