NOMENCLATURĂ s.f. 1. Totalitatea termenilor folosiți într-o știință, într-o ramură a tehnicii etc. v. terminologie. 2. Listă, catalog cuprinzînd titluri de opere, nume proprii etc. 3. Schemă de organizare a unei instituții, conținînd enumerarea posturilor sau a instituțiilor aflate în subordinea sa. [Cf. fr. nomenclature, germ. Nomenklatur, lat. nomenclatura].