NODUROS, -OASĂ, noduroși, -oase, adj. 1. Cu noduri, plin de noduri. Făceau puțină umbră doi zarzări bătrîni, cu trunchiurile noduroase. SADOVEANU, O. VIII 221. Hîrîită, noduroasă stă în colb rîșnița veche. EMINESCU, O. I 84. 2. (Despre părți ale corpului) Cu noduri proeminente; cioturos, ciolănos. Picioarele lui noduroase și gîtuite par smulse din butuce. ARGHEZI, P. T. 10. Erau niște voinici noduroși care se plimbau prin munți ca pe moșia lor. AGÎRBICEANU, S. P. 16. Mîinile... noduroase de muncitor strîngeau voinicește coarnele plugului. SANDU-ALDEA, U. P. 7. – Variantă: nodoros, -oasă (SADOVEANU, O. VII 230, ALECSANDRI, P. P. 145) adj.