NITROBENZEN s. m. Lichid uleios, gălbui, insolubil în apă, otrăvitor, cu miros de migdale amare, preparat prin nitrare din benzen și folosit mai ales la fabricarea anilinei și a unor produse intermediare pentru industria coloranților. – Din fr. nitrobenzène.

nitrobenzen sns [At: CHIM. AN. CALIT. 251 / E: fr nitrobenzène] Lichid uleios, galben-deschis, insolubil în apă, otrăvitor, cu miros de migdale amare, provenit din nitrarea benzenului utilizat în industrie.

NITROBENZEN s. m. Lichid uleios, gălbui, insolubil în apă, otrăvitor, cu miros de migdale amare, preparat prin nitrare din benzen și întrebuințat mai ales la fabricarea anilinei și a unor produse intermediare pentru industria coloranților. – Din fr. nitrobenzène.

NITROBENZEN s. m. Lichid uleios, otrăvitor, cu miros de migdale amare, preparat prin acțiunea acidului azotic asupra benzenului și întrebuințat în industrie, mai ales ca materie primă, la fabricarea anilinei.

NITROBENZEN s.n. Lichid toxic cu miros de migdale amare, care se obține din benzen sub acțiunea acidului azotic. [< fr. nitrobenzène].

NITROBENZEN s. m. lichid uleios, toxic, cu miros de migdale amare, din nitrarea benzenului, folosit în industrie. (< fr. nitrobenzène)

* nitro-benzínă f., pl. e. Un derivat nitrat al benzineĭ întrebuințat la făcut anilina și unele explozive p. minele în care explodează gazurile. – Se scrie și nitrob-.

nitrobenzen (desp. ni-tro-) s. m.

nitrobenzen (ni-tro-) s. m.

nitrobenzen s. m. (sil. -tro-)

NITROBENZÉN (< fr., engl.) s. m. Mononitroderivat al benzenului obținut prin nitrare directă. Lichid uleios, gălbui, cu miros de migdale amare; p. f. 210°C. Se întrebuințează la fabricarea anilinei, ca intermediar în industria coloranților și ca substanță parfumată sub numele de esență de Mirban.