7 definiții pentru nitra


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NITRÁ, nitrez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A introduce o grupare alcătuită din azot și oxigen în molecula unei substanțe organice. – Din fr. nitrer.

NITRÁ, nitrez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A introduce o grupare alcătuită din azot și oxigen în molecula unei substanțe organice. – Din fr. nitrer.

nitra vt [At: LTR2 XI, 480 / Pzi: ~rez / E: fr nitrer] (Chm) A introduce o grupare formată din azot și oxigen în molecula unei substanțe organice.

NITRÁ vb. I. tr. (Chim.) A introduce o grupare alcătuită din azot și oxigen în molecula unei substanțe organice. [< fr. nitrer].

NITRÁ vb. tr. a produce o nitrare. (< fr. nitrer)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nitrá (a ~) (ni-tra) vb., ind. prez. 3 nitreáză

nitrá vb. (sil. -tra), ind. prez. 1 sg. nitréz, 3 sg. și pl. nitreáză


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

NITRA 1. Râu în Slovacia, afl. stg. al râului Váh în amonte de Komarno; 242 km. Izv. din Masivul Tatra Mică și trece prin Nitra și Nove Zámky. 2. Oraș în Slovacia, pe râul cu același nume; 87,6 mii loc. (1996). Ind. constr. de mașini de transport, textilă, chimico-farmaceutică, poligrafică, a pielăriei, hârtiei și alim. Catedrală (sec. 13-17). Important centru religios al Evului Mediu, unde a propovăduit Chiril și Metodiu.

Intrare: nitra
  • silabație: ni-tra info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • nitra
  • nitrare
  • nitrat
  • nitratu‑
  • nitrând
  • nitrându‑
singular plural
  • nitrea
  • nitrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • nitrez
(să)
  • nitrez
  • nitram
  • nitrai
  • nitrasem
a II-a (tu)
  • nitrezi
(să)
  • nitrezi
  • nitrai
  • nitrași
  • nitraseși
a III-a (el, ea)
  • nitrea
(să)
  • nitreze
  • nitra
  • nitră
  • nitrase
plural I (noi)
  • nitrăm
(să)
  • nitrăm
  • nitram
  • nitrarăm
  • nitraserăm
  • nitrasem
a II-a (voi)
  • nitrați
(să)
  • nitrați
  • nitrați
  • nitrarăți
  • nitraserăți
  • nitraseți
a III-a (ei, ele)
  • nitrea
(să)
  • nitreze
  • nitrau
  • nitra
  • nitraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nitra

  • 1. tehnică A introduce o grupare alcătuită din azot și oxigen în molecula unei substanțe organice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: