NISTOR gr. Nέστωρ. I. 1. Nistor (Syn); -a f. (Ard II 153); fam. (Moț), -escu; Orescu sau din Teodorescu; -ești s.; cu afer.: Storești s.; cu apoc. Nista boier (P Gov f° 10 vo). 2. + -an; Nistoran, P. (AO IV 323); -i s.; scurtat: Torana, Stana, 1746 (AO XVII 314); Nistoreni s. (17 A IV. 3. + -oiu: Nistoroiu (BCI VI 54; Vr). 4. *Nistorin < Storin artist dramatic. 5. Nistóriu (Mar); Stória, N., ard. 6. Stornești s.(Dm; BC II) probabil din Nistorin. Nistur (17 A III 108); cf. Sturul t. 8. Cu p < t: Nispur b., 1400 și nepotul său Șteful Nisporescul (C Ștef); – Oanță(16 A I 155) Nispor/ești, -eni ss.,; cu afer. Isporești s. (17 A IV 317). II. Cu schimbarea p. fin.: 1. Nistru b, (16 A I 461) și sat în Bihor; Nistru de Cacova, 1654 (Olt); Nistra s. ard., și b. mold. (Isp I¹); Nistre b. (16 A IV 277); -a (Ștef; 16 A, III 63; Isp II¹; etc.) 2. Cu afer.: Istria fam. greacă (?) în Tracia sec. XIX (Cat tc); Istrea b., 1660 (C Lit., 1922, p. 410). 3. + -iță, ca în Mitrea > Mitriță, ar da *Istriță, accentuat ca în balada Gheorghelaș (G Dem), numele plaiului Istrița, daca s-ar lămuri mutarea accentului. 4. Nistrina, Oprina, 1824, mold. (Sur XXV). III. 1. Nestor, -escu; -a f. (Ard II 176). 2. Nestur (Puc); Nestra b. (Sur VII); diminutiv, Năstruți, V. 3. Cu apoc. *Nistu: Nistoiu și -oaia ss. Prob. cu afer.: Strușco, țig. (17 A III 17).