14 definiții pentru nisipiș năsipiș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NISIPÍȘ, nisipișuri, s. n. (Rar) Loc acoperit cu nisip (1); (colectiv) cantitate mare de nisip îngrămădit într-un loc. [Var.: (reg.) năsipíș s. n.] – Nisip + suf. -iș.

nisipiș sn [At: BELDIMAN, N. P. II, 171 / V: (reg) năs~, năsâp~ / Pl: ~uri / E: nisip + -iș] 1 Întindere acoperită cu nisip (1) Si: (pop) nisipiște (1). 2 Nisip îngrămădit într-un loc Si: (pop) nisipiște (2).

NISIPÍȘ, nisipișuri, s. n. Loc acoperit cu nisip (1); (colectiv) cantitate mare de nisip îngrămădit într-un loc. [Var.: (reg.) năsipíș s. n.] – Nisip + suf. -iș.

NISIPÍȘ, nisipișuri, s. n. Loc acoperit cu nisip. Uraganu-acum aleargă pîn’ce caii lui îi crapă Și în Nil numai deșertul nisipișul și-l adapă, Așternîndu-l peste cîmpii cei odată înfloriți. EMINESCU, O. I 45. (În forma năsipiș) Copiii petreceau la un loc. Se scăldau la năsipișuri, în apa domoală. SADOVEANU, O. VIII 135. – Variantă: (regional) năsipíș s. n.

NISIPÍȘ ~uri n. 1) Loc nisipos. 2) v. NISIPĂRIE. /nisip + suf. ~iș

nisipiș n. loc nisipos: deșertul nisipișul și-l adapă EM.

nisipíș n., pl. urĭ. Loc nisipos.

NĂSIPÍȘ s. n. v. nisipiș.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

nisipíș (rar) s. n., pl. nisipíșuri

nisipíș s. n., pl. nisipíșuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NISIPÍȘ s. (pop.) nisipiște. (Locul cu nisip sau ~.)

NISIPIȘ s. (pop.) nisipiște. (Locul cu nisip sau ~.)

Intrare: nisipiș
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nisipiș
  • nisipișul
  • nisipișu‑
plural
  • nisipișuri
  • nisipișurile
genitiv-dativ singular
  • nisipiș
  • nisipișului
plural
  • nisipișuri
  • nisipișurilor
vocativ singular
plural
năsipiș substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • năsipiș
  • năsipișul
  • năsipișu‑
plural
  • năsipișuri
  • năsipișurile
genitiv-dativ singular
  • năsipiș
  • năsipișului
plural
  • năsipișuri
  • năsipișurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nisipiș năsipiș

  • 1. rar Loc acoperit cu nisip.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: nisipiște 2 exemple
    exemple
    • Uraganu-acum aleargă pîn’ ce caii lui îi crapă Și în Nil numai deșertul nisipișul și-l adapă, Așternîndu-l peste cîmpii cei odată înfloriți. EMINESCU, O. I 45.
      surse: DLRLC
    • Copiii petreceau la un loc. Se scăldau la năsipișuri, în apa domoală. SADOVEANU, O. VIII 135.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (cu sens) colectiv Cantitate mare de nisip îngrămădit într-un loc.
      surse: DEX '09

etimologie:

  • Nisip + sufix -iș.
    surse: DEX '09