NISFIA, nisfiele, s. f. (Învechit) Veche monedă turcească de argint. A vărsat pe masă un pumn de mărunțiș: icusari, nisfiele... și gologani. CARAGIALE, la CADE. Tot galbeni și mahmudele, Icosari și cu nisfiele. TEODORESCU, P. P. 567. ◊ Fig. (În forma nisfea) Pe umerii obrajilor Îi joacă și se schimbă două nisfele de rumeneală. DELAVRANCEA, S. 37. – Pronunțat: -fi-a (-fi-e-le). - Variante: nisfea, nisifia (CARAGIALE, O. II 86) s. f.