nisetru sm [At: (a. 1749) GCR II, 43/2 / V: (îrg) ise~, (înv) nas~, năsăt~, nes~, (reg) mis~, misit~, năsetru, năsitru / Pl: ~ri / E: bg несетър, есетър] Pește răpitor din familia acipenseridelor, cu corpul alungit și îndesat, având pe laturi plăci cornoase, cu capul mic, botul scurt, lat și rotunjit, prevăzut cu patru mustăți, apreciat pentru carnea și icrele sale negre (Acipenser güldenstaedti).