NICHIFOR, gr. Nιϰήφορος „victorios”. 1. Nichiforescu (Hur 47); sine.: Nifor Florciuc (Băl III). 2. Nechifor (Ștef); -eni t. 3. Nechifăr, olt. (Cand). 4. Cu afer.: Chifor (Ard I 242; Mar); olt. (Cand). 5. Cifor (?) (Ard II 161). 6. Cu afer.: Foru boier, 1436 (Sd XIX 11); Forăscu, Alecu (I. Creangă); Forești s.; Forov (16 A I 385); For < Nichifor sau < Cristofor.