NIAGARĂ, niagare, s. f. (Rar, după numele cascadei Niagara) Șuvoi mare de apă. De cu noaptea a-nceput a turna și toarnă... Piețele, ogrăzile, locurile virane sînt mări și lacuri; ulițele, fluviuri și niagare... Caii înoată, birjile plutesc. CARAGIALE, O. II 311. – Pronunțat: ni-a-.