newton sm [At: LTR / P: niu-ton / S și: (abr) N / Pl: ~i / E: fr newton, ger Newton] Unitate de măsură pentru forță în sistemul metru-kilogram-secundă, egală cu forța care imprimă unui corp de 1 kg o accelerație de 1 m pe secundă.

NEWTON, newtoni, s. m. Unitate de măsură pentru forță în sistemul de unități metru-kilogram-secundă, mai mică de aproximativ 9,81 ori decît kilogramul-forță. – Pronunțat: niu-ton.

NEWTON s.m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru forță, egală cu forța care, aplicată unei mase de un kilogram, îi imprimă o accelerație de un metru pe secundă la pătrat. [Pron. niu-ton. / < fr. newton, cf. Newton – fizician și astronom englez].

NEWTON [NIUTON] s. m. unitate de măsură a forței, egală cu forța care, aplicată unei mase de 1 kg, îi imprimă o accelerație de 1 m/s². (< fr. newton)

NEWTON [pr. niuton] ~i m. Unitate de măsură pentru forță, egală cu forța care imprimă unui corp de 1 kg o accelerație de 1 m pe secundă la pătrat. /<fr. newton, germ. Newton^[1]

Newton m. (cit. Niut’n), ilustru matematic și astronom englez, stabili teoria luminei și a gravitatiunii universale (1642-1727).

newton (unitate de măsură) (engl.) [pron. rom. nĭuton] s. n., pl. newtoni [pron. nĭutonⁱ]; simb. N

Newton (om de știință englez) [pron. nĭutăn] s. propriu

newton (unitate de măsură) [pron. niuton] s. n., pl. newtoni; simb. N

*Newton (nume de persoană) (engl.) [pron. niuton] s. propriu

newton s. m. [pron. niuton], pl. newtoni; simb. N

NEWTON [nju:tn], Alfred (1829-1907), zoolog britanic. Primul profesor de zoologie și anatomie comparată de la Cambridge (din 1866). Autorul unui „Dicționar al păsărilor”.

NEWTON [nju:tn], Sir Charles Thomas (1816-1894), arheolog britanic. Prof. univ. la Londra. Săpături la Bodrum, unde a descoperit (1856-1858) ruinele anticului Halicarnas. Curator al antichităților grecești și romane la British Museum (1861-1885).

NEWTON [nju:tn], Sir Isaac (1642-1727), fizician, matematician și astronom englez. Prof. univ. la Cambridge. Președinte al Societății Regale din Londra (din 1703). A fundamentat mecanica clasică (newtoniană), definindu-i noțiunile de bază și enunțând cele trei principii ale dinamicii, precum și mecanica cerească prin descoperirea legii atracției universale (1687). A inventat telescopul (1668). Contribuții importante în optică („Optica”), în studiul fenomenelor de dispersie și interferență; a emis teoria corpusculară a luminii. În matematică a pus bazele calcului infinitezimal, în același timp cu Leibniz și a dat formula binomului care-i poartă numele („Principiile matematice ale filozofiei naturale”). Deși a inaugurat o nouă paradigmă a metodei științei, a fost interesat și de alchimie, profeție, înțelepciune gnostică și teologie, dezvoltând o concepție voluntaristă despre Dumnezeu (știința trebuie folosită pentru a demonstra prezența continuă a Creatorului în natură). Amplă corespondență, datorată, în parte, controverselor în care a fost angajat.

NEWTON-JOHN [njú:tn dʒon], Olivia (n. 1948), cântăreață și actriță britanică, de origine australiană. Se impune în comedia muzicală „Grease” și apoi în filmul „Xanadu” (piesele „Magic” și „Physical” intră în topuri). Discuri pentru copii. Din 1992 prezintă documentare pentru canalul TV Animal Planet.

Mărul lui Newton – Am putea spune, parafrazîndu-l pe Alecsandri: „Multe mere sînt pe lume!” – și tot multe cu renume: mărul lui Adam, mărul discordiei, merele Atalantei, merele de aur din grădina Hesperidelor, mărul lui Wilhelm Tell... Dar, dintre toate, numai mărul lui Newton are rădăcina înfiptă în realitate. Ilustrul matematician, fizician și astronom englez, într-o zi din anul 1666, privind de pe un pod mărul care îi scăpase din mînă, a ajuns să descopere fenomenul și legea gravitației universale. Întîmplarea aceasta a avut ecou în lume și a dat loc expresiei „mărul lui Newton”, spre a desemna un obiect, un fenomen, o împrejurare neprevăzută, care devine sau poate deveni punctul de plecare al unei invenții, al unei teorii etc. – în general, al unei creații importante. ȘT.