NEVRICALE s. f. pl. (Familiar) Atac de nervi, criză nervoasă. Ca să evite scenele și nevricalele Penelopei, pleca mereu pe drumuri. BART, E. 239. Urechile îi vîjîiau de țipetele nevestei... care îi dovedea, torturată de nevricale, că el e de vină. DELAVRANCEA, S. 118. Dacă voia să plece, cînd îl ocăra, ca să n-o mai asculte, o apucau nevricale și spărgea oglinzile. VLAHUȚĂ, O. A. 149.