neutrofilie sf [At: DN³ / P: ne-u~ / Pl: ~ii / E: fr neutrophilie] 1 Afinitate atât pentru coloranții acizi, cât și pentru cei bazici. 2 Prezență a neutrofilelor în sânge.

NEUTROFILIE s.f. Afinitate atît pentru coloranții acizi, cît și pentru cei bazici. ♦ Prezență a neutrofilelor în sînge. [Gen. -iei. / < fr. neutrophilie].

NEUTROFILIE s. f. 1. proprietate a leucocitelor neutrofile. 2. creștere a numărului neutrofilelor din sânge. (< fr. neutrophilie)

NEUTRO- „compuși chimici neutri”. ◊ L. neuter, neutra „nici unul din doi, neutru” > fr. neutro-, it. id., germ. id., engl. id. > rom. neutro-. □ ~bazofil (v. bazo-, v. -fil₁), adj., (despre sol) care este bogat în humus și are pH-ul de 6-8; ~fil (v. -fil₁), adj., s. f. și n., 1. adj., s. n., (Leucocit) care prezintă afinitate pentru coloranții bazici. 2. adj., s. f. pl., (Plante) care s-au adaptat la reacțiile neutre ale solului; ~filie (v. -filie₁), s. f., 1. Pătrundere a leucocitelor neutrofile în sînge. 2. Afinitate atît pentru coloranții bazici, cît și pentru cei acizi; ~penie (v. -penie), s. f., reducere a proporției de granulocite neutrofile în circulația periferică.