neutralizat, ~ă a [At: LM / P: ne-u~ / Pl: ~ați, ~e / E: neutraliza] 1 (D. acțiunea unei forțe) Care a fost anihilat prin acțiunea unei forțe contrare. 2 Care a fost făcut inofensiv. 3 Care a fost redus la pasivitate. 4 (Lin; d. opoziții) Care a suferit o neutralizare (5). 5 (Chm) Care a devenit neutru (9).