9 definiții pentru nestrăbătut


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

NESTRĂBĂTÚT, -Ă, nestrăbătuți, -te, adj. Care nu este (încă) sau nu poate fi străbătut. – Pref. ne- + străbătut.

nestrăbătut, ~ă a [At: URECHE, L. 67 / Pl: ~uți, ~e / E: ne- + străbătut] 1 Care nu a fost încă străbătut. 2 (Îvr; udp „cu”) Care nu este deprins, familiarizat cu...

NESTRĂBĂTÚT, -Ă, nestrăbătuți, -te, adj. Care nu este (încă) sau nu poate fi străbătut. – Ne- + străbătut.

nestrăbătut a. prin care nu se poate străbate.

nestrăbătút, -ă adj. Care n’a fost străbătut, neumblat: codri nestrăbătuțĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!nestrăbătút (nes-tră-/ne-stră-) adj. m., pl. nestrăbătúți; f. nestrăbătútă, pl. nestrăbătúte

nestrăbătút adj. m. (sil. mf. -stră-), pl. nestrăbătúți; f. sg. nestrăbătútă, pl. nestrăbătúte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

NESTRĂBĂTÚT adj. 1. impenetrabil, nepătruns, nepenetrabil. (Loc ~.) 2. v. neumblat.

NESTRĂBĂTUT adj. 1. impenetrabil, nepătruns, nepenetrabil. 2. necălcat, neumblat, (înv. și reg.) săcret. (Drum, loc ~.)

Intrare: nestrăbătut
nestrăbătut adjectiv
  • silabație: nes-tră-, ne-stră- info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • nestrăbătut
  • nestrăbătutul
  • nestrăbătutu‑
  • nestrăbătu
  • nestrăbătuta
plural
  • nestrăbătuți
  • nestrăbătuții
  • nestrăbătute
  • nestrăbătutele
genitiv-dativ singular
  • nestrăbătut
  • nestrăbătutului
  • nestrăbătute
  • nestrăbătutei
plural
  • nestrăbătuți
  • nestrăbătuților
  • nestrăbătute
  • nestrăbătutelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

nestrăbătut

etimologie:

  • Prefix ne- + străbătut.
    surse: DEX '09